Potrivit informațiilor oferite de reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Timiș, cercetătorii au descoperit 15 morminte de inhumație, cele mai multe amenajate în gropi dreptunghiulare cu colțuri rotunjite, însă unele nu mai păstrează conturul original, fiind deranjate de trecerea timpului.
„Printre osemintele descoperite se află atât copii, cât și adulți, iar unele morminte poartă urmele unor deranjamente mai vechi, cu oase răscolite sau orientarea scheletelor greu de stabilit. Un detaliu deosebit îl reprezintă cele două morminte unde s-au descoperit urme de cărbune, dovadă a folosirii unor sicrie de lemn, mult mai înguste decât groapa în care fuseseră depuse. Inventarul funerar scos la lumină este de o varietate remarcabilă: piese de port, podoabă sau obiecte de uz, lucrate din bronz, argint, os sau lut”, au precizat reprezentanții instituției.
Arheologii au descoperit catarame, inele, fibule, brățări, cercei, colane, monede de argint, mărgele de sticlă, caolin sau chihlimbar, fusaiole, vase de lut, dar și cuțite de fier. Toate aceste obiecte vorbesc despre statutul social, meșteșugurile, portul și ritualurile celor care au trăit aici cu aproape 2.000 de ani în urmă.
„Dintre cele 15 morminte, se remarcă complexul 12/2021, unde scheletul unui adult a fost descoperit alături de cel al unui copil, așezat lângă brațul stâng al adultului. Un alt mormânt deosebit, 4/2024, a scos la iveală o adevărată «comoară» de obiecte: cercei de argint lângă craniu, colane de argint, mărgele de chihlimbar, o fibulă de argint pe piept, brățări, o monedă de argint, fusaiole de lut, vase ceramice, mărgele de sticlă sau caolin, toate așezate cu grijă alături de defunct”, au declarat specialiștii implicați în proiect.
Descoperirile de la Mehala II au scos la lumină o parte importantă a istoriei Banatului, într-o perioadă când triburile sarmatice populau această zonă, între secolele II–IV înainte de Hristos. Ele reflectă nu doar ritualurile de înmormântare, ci și meșteșugurile, portul, podoabele, statutul social sau credințele acestor comunități străvechi.
Foto: Direcția Județeană pentru Cultură Timiș
Trimite articolul
XPoi dacă-s morminte, de ce nu-i lăsăm în pacea lor? Nu cumva e tot o formă de profanare? Există un interval de timp stabilit de lege prin care se poate trece de la profanare la ”descoperire arheologică”?
Dacă sarmații au avut comunități, în Banat, între sec. IV-II î.Hr., înseamnă că necropola descoperită are nu aproape 2000 de ani, ci cel puțin 2300 de ani. Se pare că jurnalista are probleme cu istoria sau cu aritmetica sau cu amândouă.
da, bine, facatura maxima, moneda din argint de 2000 de ani :}}}
se planteaza niste oseminte si ceva artefacte cu anii in urma si vezi ce mare descoperire
fake news
sa nu mai zic de chihlimbar, ca aia aveau si cultura chihlimbarului
din epoca bronzului maxim , si un ou de dinozaur cu un dinozaur mic in el si ala viu :}}}